Marea majoritatea a solicitanților de locuri de muncă nu se descurcă excepțional la primele interviuri la care sunt invitați. E cât se poate de normal. Însă după câteva interviuri care nu au ca rezultat angajarea, încep să își dea seama că ceva nu merge și fac diverse schimbări la modul în care își prezintă experiența sau aptitudinile pentru a vedea ce funcționează și ce nu.
Cum ar fi dacă ai putea afla exact, uneori chiar după primul interviu, care au fost greșelile care te-au oprit din a obține jobul mult visat?
Soluția e mai simplă decât crezi: cere feedback de la recrutor!
Hai să facem un scurt exercițiu de imaginație ca să înțelegi de ce:
Poți vedea similaritățile dintre participarea la un interviu și participarea la o competiție sportivă? Ambele au în comun o provocare, un “juriu” și la final, un câștigător. În cazul procesului de selecție, recrutorii evaluează aplicanții și îi compară între ei, pentru a alege cel mai bun candidat pe care să îl angajeze la final. Cei care nu au fost angajați rămân cu experiența interviului, la fel cum sportivii care au pierdut rămân cu experiența participării la competiție.
Diferența majoră dintre cele două apare ulterior: după o competiție sportivă, participanții își pot vedea notele/scorul și pot urmări înregistrările video. Ei nu numai că află exact ce au greșit, ci și folosesc aceste informații pentru a-și îmbunătăți punctele slabe în antrenamentele viitoare. Șansele lor de a performa mai bine la următoarea competiție cresc drastic.
Din păcate, în marea majoritate a cazurilor, la interviurile lipsite de succes solicitanții de locuri de muncă nu prea știu ce au greșit în fața recrutorilor. Poate intuiesc unele erori făcute, dar cu siguranță nu au imaginea de ansamblu pentru care angajarea le-a fost refuzată.
Iar faptul că nu știu ce au de corectat poate fi frustrant. Sunt conștienți că dețin cunoștințele și au experiența necesară locului de muncă vizat, dar totuși nu au fost selectați. Concurența pentru unele joburi poate fi de multe ori dură, iar un feedback pentru un viitor interviu în vederea ocupării unei poziții similare poate fi extrem de util în atingerea scopului.
În acest articol te voi învăța cum să ceri feedback după interviu, ce să faci atunci când (nu) îl primești și la final am pregătit pentru tine o poveste de viață cu final fericit, în care vei vedea cum conexiunile pe care le facem în timpul interviurilor ne pot crea oportunități neașteptate, chiar și atunci când suntem respinși. Vom explora de asemenea motivele pentru care recrutorii sau angajatorii sunt reticenți în a oferi feedback candidaților respinși.
Cum să soliciți feedback în cazul în care nu ai fost angajat după interviu
Când soliciți feedback de la un angajator, momentul cererii e important. Solicitantul unui loc de muncă ar trebui să revină în termen de o zi (cel mult două) de la primirea refuzului angajării cu solicitarea de feedack. Astfel își va reafirma interesul și se va asigura că interviul la care a participat este încă proaspăt în mintea recrutorului.
Având în vedere numărul mare de candidați intervievați de un recrutor (pentru un singur post sau mai multe), e posibil ca recrutorul să nu-și amintească exact ce a zis fiecare candidat, iar cu cât trece mai mult timp de la interviu, cu atât șansele de a primi un feedback util scad. De asemenea, candidații ar trebui să răspundă utilizând aceeași metodă de comunicare prin care au primit refuzul (telefon sau e-mail).
Când soliciți feedback-ul de la angajator sau recrutor, nu ar trebui să întrebi niciodată de ce nu ai fost angajat.
În schimb ar trebui să explici că dorești să îți îmbunătățești performanța în căutarea unui loc de muncă și că îți dorești să primești critici constructive. Apoi ar trebui să întrebi recrutorul dacă îți poate face recomandări cu ce ar trebui să îndrepți în modul în care te-ai prezentat la interviu sau ce cunoștințe ar fi bine să îți completezi.
În esență, vei cere recomandări cu privire la modalitatea de a-ți prezenta mai bine abilitățile și experiența pentru viitoarele aplicații la joburile disponibile.
De ce unii recrutori și angajatori sunt reticenți să ofere feedback?
În general, angajatorii ezită să ofere feedback candidaților care nu vor fi angajați mai des decât celor care sunt selectați pentru angajare.
Cu cei selectați e simplu: te-am angajat așa că îți spun ce mi-a plăcut în CV-ul tău și ce m-a impresionat la interviu. Oferirea feedack-ului este utilă pentru angajator, deoarece în felul acesta se setează așteptările pentru performanța noului angajat. Angajatorul încă își pune despre tine următoarele întrebări: ”Chiar știi să faci ceea ce ai zis ca știi? Ești omul potrivit la locul potrivit?”. Dovedirea abilităților prezentate în CV și în timpul interviului este primul pas pentru a trece de perioada de probă.
Cu cei respinși este mai dificil. O cauză o reprezintă răspunderea juridică. Indiferent de motivul pentru care un angajator respinge un candidat în favoarea altuia, dacă candidatul respins percepe motivul ca fiind nedrept, acesta poate intenta un proces companiei, să zicem un proces de discriminare. Asta poate crea costuri cu avocații, taxe judiciare și luni de judecată pentru demontarea acuzației aduse. În plus, pot apărea daune uneori ireparabile aduse mărcii și imaginii angajatorului, asta doar pentru a-și dovedi nevinovăția. Adesea, este mai ușor să eviți acest risc păstrând confidențialitatea opiniilor recrutorilor.
Un alt motiv este lipsa de timp. Un angajator sau recrutor poate fi implicat în activitatea de ocupare simultană a mai multor posturi în companie. În funcție de natura posturilor disponibile pot fi primite zeci, dacă nu chiar sute de cereri. Procesul de recrutare se poate întinde pe mai multe săptămâni. Iar la final, chiar și manageriii cu cele mai bune intenții vor oferi feedback numai dacă programul și volumul lor de muncă le permite acest lucru.
Ce să faci când nu primești feedback după interviu niciodată
Adevărul e că oferirea de feedback candidaților respinși nu face parte din atribuțiile postului de recrutor sau manager. Cu alte cuvinte, oferirea de feedback este o favoare pe care cineva ți-o poate face sau nu.
Lăsând la o parte răspunderea juridică, motivul numărul 1 pentru care nu primești feedback este lipsa de timp a celui care te-a intervievat. Altă cauză poate fi lipsa de interes în oferirea de feedback, care este până la urmă o activitate consumatoare de timp, dar care nu generează venituri. Faptul că nu primești feedback nu trebuie văzut ca o judecată negativă asupra performanței tale în stilul ”Nu-mi răspund la cererea de feedback pentru că m-am prezentat foarte rău!”.
Dacă ești perseverent și soliciți feedback după fiecare respingere, îți vei crește șansele de a primi un răspuns la un moment dat și de a-ți îmbunătăți abilitățile.
Când nu primești un răspuns în câteva zile la cererea ta de feedback, mergi mai departe. Nu mai trimite o altă cerere, nu mai cere explicații suplimentare și mai ales nu critica în niciun fel persoanele sau compania (în mod direct sau în mediul online) pentru că nu ți-au răspuns sau nu te-au angajat. Un mod sigur de a-ți sabota definitiv orice șansă de angajare viitoare este să dai dovadă de lipsă de politețe și să te comporți ca și cum meriți să primești feedback doar pentru că ai fost la un interviu.
Chiar dacă nu te mai interesează să lucrezi pentru compania respectivă, gândește-te că poate te vei mai întâlni cu aceiași recrutori la alte interviuri sau cu managerii firmei în alte contexte profesionale în industria ta. Ia în calcul reputația ta profesională înainte de a spune ceva ce vei regreta mai târziu.
Ce să faci când primești feedback după interviu
În cazul în care primești feedback de la un angajator sau recrutor care este dispus să ofere impresii cu privire la interviul la care ai participat, ar trebui să îi mulțumești și să privești sugestiile sale cu mintea deschisă. Indiferent cum ți se pare feedback-ul, apreciază că acel om și-a dedicat o parte din timpul lui liber pentru a te ajuta, având cele mai bune intenții. Fie că ți se pare că are sau nu dreptate, profită de ocazie pentru a încerca să te vezi in exterior și să evaluezi cum ești perceput.
Dacă creezi o percepție diferită de cum ești tu de fapt, ce ai putea face pentru a fi înțeles mai bine de cei din jur? Poți îmbunătăți cum comunici despre tine?
Când primești un feedback negativ legat de anumite subiecte, nu reacționa defensiv sau justificativ și nu încerca să explici de ce ai dat un anumit răspuns care a fost considerat greșit. Explicația ta nu va schimba rezultatul deciziei de angajare și l-ar putea determina pe recrutor să regrete că a încercat să te ajute să înțelegi ce faci greșit în căutarea locului de muncă potrivit.
De asemenea, există întotdeauna posibilitatea ca aplicantul ales pentru angajare în defavoarea ta să nu performeze în perioada de probă sau chiar să nu accepte jobul. (La urma urmei și el participă la interviuri la mai multe companii și poate primește o ofertă mai bună de la alt angajator.) În acest caz, recrutorul va trebui să aleagă un alt candidat care ai putea fi chiar tu. Sau poate un job similar se eliberează în aceeași firmă în viitorul apropiat.
Reacționând pozitiv la feedback-ul recrutorului și arătând apreciere pentru timpul său, lași o portiță deschisă oportunităților viitoare oferite de acea companie.
Ce se poate întâmpla după ce ai cerut feedback?
O întâmplare trăită de unul dintre colaboratorii mei poate fi un un exemplu pentru cele scrise mai sus. L-am rugat să împărtășească experiența sa cu cititorii blogului CV-online și mi-a trimis următorul text:
În 1996 m-am hotărât să aplic pentru un post de area sales manager pentru zona Moldovei.
Compania care postase anunțul de angajare era la vremea respectivă una dintre cele mai puternice companii de FMCG din țară. Nu am să-i dau numele, însă pot spune că, printre altele, era atunci distribuitorul numărul 2 din România al produselor Colgate-Palmolive. Am trimis scrisoarea de intenție și CV-ul la adresa indicată în anunț și după trei săptămâni am primit prin poștă invitația de participare la interviu.
Aveam deja un background care arăta bine: doi ani munciți în occident, în Franța, și trei ani în departamentul de vânzări al unei multinaționale care își deschisese o filială în România. Mă așteptasem să fiu selectat pentru interviu pentru că eram conștient că CV-ul meu convinge. Eram sigur că voi primi jobul. M-am prezentat la interviu în ziua programată și am constatat că, numai în acea zi, mai erau programați încă 14 candidați pentru același job. Comisia de recrutare era formată din șase membri, trei de la compania angajatoare și trei specialiști de la firma de recrutare pe care o contractaseră pentru această selecție. Am considerat că m-am descurcat foarte bine la interviu.
Din păcate după două săptămâni am primit o scrisoare de la compania de recrutare în care eram politicos informat că nu am fost selectat. Scrisoarea era semnată de un ofițer de recrutare, exact ăsta era termenul folosit. Din nou, nu am să-i pomenesc numele real, dar pentru ușurința povestirii am să folosesc un nume având aceleași inițiale, să spunem Tamara Ionescu. Scrisoarea conținea deci antetul companiei de recrutare și purta semnătura ofițer de recrutare Tamara Ionescu. Îți poți da seama că n-am fost deloc încântat de răspunsul primit, consideram că mă descurcasem foarte bine iar ceilalți candidați pe care îi întâlnisem în ziua interviului nu mă impresionaseră deloc. Pe scurt, mă consideram mai bun decât oricre dintre ei și totuși nu fusesem selectat.
Așa că a doua zi după primirea refuzului în scris, după ce mi-am mai limpezit mintea, am luat numărul de telefon din antetul scrisorii și am sunat la compania de recrutare. Am cerut-o pe doamna Tamara Ionescu și mi s-a făcut legătura. M-am prezentat, i-am explicat că sunt unul dintre candidații care nu a reușit la interviu și am întrebat-o dacă acceptă să-mi aloce câteva minute ca să-mi spună ce aș putea face ca să primesc un job similar în viitor. După o clipă de ezitare mi-a răspuns: ”Bine, vă aștept joi la ora 15.00 la noi la birou, în București”. Mi-am aranjat programul așa încât în joia respectivă să pot fi în București și am ajuns la ea la ora stabilită.
Întâlnirea a fost scurtă, nu a durat mai mult de cinci minute în care mi-a explicat câteva lucruri pentru care reprezentanții companiei angajatoare nu m-au preferat pe mine. Mi-a mai explicat și că unul dintre colegii ei, psiholog prin educație, a etichetat siguranța pe care am afișat-o eu la interviu drept aroganță, ceea ce nu mă recomanda drept un partener bun pentru munca în echipă.
I-am mulțumit pentru feedback și am plecat. Șase săptămâni mai târziu am fost surprins să primesc un telefon de la un domn care mi-a zis că reprezintă o companie de care nu auzisem niciodată și la care nu aplicasem: o companie care distribuia pe plan național numai produse de mercerie. Nici nu știam foarte bine ce reprezintă merceria. După ce am înțeles că este vorba de tot felul de fire, de la ață de papiotă până la la sfori, fire de melană sau de lână, am acceptat să merg la interviu – mai mult din curiozitate.
Comisia de selecție a fost mai redusă de data aceasta. Era formată doar din trei persoane, dar surpriză pentru mine, una era exact Tamara Ionescu. La interviul care a urmat nu am mai făcut niciuna dintre greșelile pe care mi le descrisese chiar ea, în biroul din București. Așa că am primit postul de area sales manager pentru zona pe care o vizam, Moldova, și un pachet salarial și de bonusuri de performanță la care nici nu mă gândeam. Am lucrat apoi șase ani în vânzări pentru compania de mercerie respectivă.”
Concluzie
Nu uita: dacă soliciți un post pentru care nu ai calificările și experiența necesare pentru a performa cu succes, niciun feedback al recrutorului în ceea ce privește pregătirea interviului nu va schimba rezultatul angajării.
Cu toate acestea, dacă ai nevoie doar de un pic de îndrumare în ceea ce privește eticheta la interviu sau vrei să afli cum “să te vinzi” pentru un anumit job, câteva sfaturi utile din branșă ar putea fi tot ceea ce scurtează un proces de căutare de luni de zile a jobului dorit.
Mulți ar spune că ar trebui să te mulțumești cu refuzul primit. Eu îți sugerez faptul că nu trebuie să te temi să ceri feedback recrutorilor sau angajatorilor după un refuz de angajare.
